Dilema prizonierului in mediul economic din România

 

Mediul economic actual este caracterizat de creștere, inovație și mobilitate. Aceste aspecte sunt o oglindă a interconexiunilor economice, rod al globalizarii, ce cresc razant datorită progreselor tehnologice. Ce înseamnă însă aceasta concret pentru scena economică prezentă și viitoare? Cum influențează progresul tehnologic și, implicit, globalizarea ordinea de zi a unei companii și relațiile ei e interdependență?

 

Transparența pieței se află în centrul controversatei teme a globalizării și duce la posibilitatea de imitare din ce în ce mai ușoara și mai rapidă a produselor, proceselor și conceptelor organizaționale ca întreg. Întreprinderile au acces la resursele concurenților lor, le pot analiza și, în consecință, se străduiesc să își crească performanțele pentru a-și depăși concurenții.  Companiile luptă pentru a își croi drum în piețele dinamice și pentru a trece de concurența agresivă și încearcă să urmeze ritmul rapid impus de transparența pieței.

 

Această transparență a pieței are efecte pozitive asupra consumatorului și încurajează inovațiile și dezvoltarea economică. Din perspectiva companiilor, acest ritm dinamic este însă perceput ca fiind obositor, acestea reușind cu greu să tempereze presiunea de a-și adapta constant produsele. 
În aceste conditii de piață se pune în continuare problema deciziilor pe care ar trebui să le ia compania, cum ar trebui sa decurgă implementarea anumitor strategii, iar în acest context este pusă în lumină în primul rând chestiunea mijloacelor financiare necesare. Acest tip de comerț interdependent al companiilor poate fi văzut ca un joc ce amintește de dilema prizonierului (Prisoner’s dillemma).

 

Dilema prizonierului, reprezentare a unui joc bimatricial 2X2 și teoretizată deseori de matematicieni ca parte a teoriei jocului, nu se aplică numai în psihologia socială, ci și în mediul economic din România. Dilema prizonierului are ca personaje doi gangsteri care dau împreună o spargere. Cei doi sunt într-un final prinși, însă în lipsa dovezilor care să le demonstreze vinovăția.
Cei doi sunt închiși în celule separate și li se face, fiecăruia separat, următoarea ofertă: infractorii pot mărturisi sau pot nega furtul; dacă ambii neagă, atunci vinovăția lor nu va putea fi demonstrată, însă vor primi ca pedeapsă un an de închisoare. În cazul în care unul mărturisește, iar al doilea neagă, primul va fi eliberat, în timp ce al doilea va fi pedepsit cu cinci ani de închisoare. Dacă ambii mărturisesc, vor primi fiecare câte 4 ani pedeapsă. 
Această dilemă arată faptul că, în cazul unui joc, jucătorii nu aleg soluția optimă pentru toată lumea, deoarece în practică tind să mărturisească pentru a obține avantaje personale. Astfel, fiecare jucător îl trădează pe celălalt, mărturisește fapta și primește o pedeapsă de 4 ani de închisoare, când s-ar fi putut alege cu o pedeapsă de un singur an dacă ar fi mințit. 

 

Acest joc se aplică în cazul economiei din România, deoarece actorii de pe piață sunt nevoiți să ia tot timpul decizii fără a cunoaște strategia și decizia concurenței. Globalizarea și dinamica pieții ascut concurența între actorii de pe piață în așa fel încât dilema prizonierului este pusă în scenă atât la nivelele inferioare, cât și la cele superioare.

 

Dilema prizonierului poate fi exemplificată cu ajutorul cheltuielilor de marketing ale companiilor de telefonie mobilă de pe piața oligopol română. Doar cheltuielile acestor companii pentru reclama tipărită se ridică la 2,5 milioane de euro pe semestru. Deși piața nu se extinde, iar numărul de clienți nu urmează să sufere modificări mari, aceste companii investesc sume uriașe în publicitate pentru că, în cazul unei investiții doar de o parte, cota de piață a părții concurente ar scădea. Dacă însă toți actorii de pe piață sș-ar diminua aceste investiții, furnizorii de servicii de telefonie mobilă și-ar mări cu toții profiturile. 

 

La o analiză ceva mai atentă a caracteristicilor prezente ale pieței și a condițiilor de piață se pot găsi și alte exemple. Companiile renunță la investiții pentru mediu din dorința de a înregistra cheltuieli mai mici decât concurența. Livrările de bunuri slabe cailtativ și prestarea de servicii de calitate joasă au loc datorită presiunii generate prin concurență de a menține costurile la valori cât mai scăzute. Reclama politică din campaniile electorale moderne se explică și ea prin dilema prizonierului. Acest exemplu ilustrează cel mai bine dilema, deoarece jocul politic are loc într-o singură tură. Dacă un joc este jucat în mai multe ture, cei ce poartă responsabilitatea  deciziei ar putea fi influențați, așteptându-și unul altuia o serie de reacții pentru a-și construi în baza lor strategiile ulterioare.

 

Deși acest joc impune necesitatea de a gasi o solutie, nu există în afara formării unui cartel (care de altfel este interzisă) nici o posibilitate de a elimina complet dilema.  Situația în care un jucător rațional își bazează decizia luând în considerare decizia advresarului este singura soluție a jocului. Pe piețele românești suportul oferit de firmele specializate în consultanță constituie însă o modalitate  de a ușura și de a configura mai eficient procesul de alegere a deciziilor.

 

Articol apărut în Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, 19. Aprilie 2012

 

http://www.adz.ro/artikel/artikel/transferpreise-im-visier-der-steuerbehoerden/